Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Suficient (suficientă)
Suficient (suficientă), adjectiv
Sinonime: satisfăcător, îndestulător, destul; mediocru, mărginit, redus, prost.  
Suficienţă
Suficienţă, substantiv feminin
Sinonime: îndestulare, mărginire, limitare; mediocritate, prostie.  

Îndeajuns
Îndeajuns, adverb
Sinonime: destul, suficient, cât trebuie, îndestul.  
Îndestul
Îndestul, adverb
Sinonime: suficient, deajuns, din abundenţă, mult, destul.  
Mândrie
Mândrie, substantiv feminin
Sinonime: aroganță, bucurie, fală, fatuitate, fudulie, glorie, infatuare, înfumurare, îngâmfare, morgă, orgoliu, prezumție, satisfacţie, semeție, suficiență, trufie, vanitate, (învechit și popular) măreție, (învechit și popular) mărire, (învechit) fălnicie, (învechit) laudă, (învechit) mărie, (învechit) mărime, (învechit) mândrețe, (învechit) pohfală, (învechit) preaînălțare, (învechit) preaînălțime, (învechit) semețire, (învechit) trufă, (învechit) trufășie, (învechit) zădărnicie, (popular și familiar) ifos, (popular și familiar) țâfnă, (popular) dârzenie, (popular) făloșenie, (popular) făloșie, (rar) superbie, (rar) țanțoșie.  
Mândru (mândră)
Mândru (mândră), adjectiv
Sinonime: arătos, bun, capabil, chipeș, competent, demn, destoinic, distins, dotat, drag, drăguţ, experimentat, fericit, frumos, fudul, grandios, grandoman, impozant, impresionant, impunător, infatuat, iubit, încercat, încrezut, înfumurat, îngâmfat, înțelept, înzestrat, maiestuos, megaloman, minunat, mulţumit, onorat, orgolios, pregătit, prezumțios, priceput, satisfăcut, semeț, splendid, strălucitor, suficient, trufaş, țanțoș, valoros, vanitos, versat, vrednic, (figurat) bățos, (figurat) înțepat, (figurat) scrobit, (învechit și popular) măreț, (învechit și regional) pâșin, (învechit) fumuros, (învechit) preaînălțat, (învechit) zadarnic, (popular și familiar) țâfnos, (popular) dârz, (popular) falnic, (popular) fălos, (popular) închipuit, (prin Banat) măros, (prin Moldova) nărtos, (rar) superb.  
Mulţumitor (mulțumitoare)
Mulţumitor (mulțumitoare), adjectiv
Sinonime: acceptabil, convingător, corespunzător, îndatorat, mulţumit, obligat, recunoscător, satisfăcător, satisfăcut, suficient, (regional) mulțămitor.  
Pretenţie
Pretenţie, substantiv feminin
Sinonime: ambiție, cerere, cerinţă, deziderat, doleanță, dorință, exigenţă, fatuitate, gloriolă, ifos, imodestie, imperativ, infatuare, înfumurare, îngâmfare, moft, naz, necesitate, nevoie, obligație, orgoliu, reclamare, revendicare, revendicație, rigurozitate, sclifoseală, severitate, suficiență, trebuință, vanitate, vanterie, veleitate, (figurat) comandament, (figurat; la plural) fumuri, (grecism învechit) pretenderimă, (învechit și regional) niștotă, (învechit) nevoință, (învechit) nevoire, (învechit) pretendă, (învechit) pretenderisire, (învechit) recerință, (la plural) ifose, (regional) inaghie, (turcism învechit) teclif, (variantă) pretențiune.  
Prezumţie
Prezumţie, substantiv feminin
Sinonime: aroganță, bănuială, fală, fatuitate, fudulie, gloriolă, impertinență, infatuare, insolență, ipoteză, înfumurare, îngâmfare, măgărie, mândrie, necuviință, neobrăzare, nerușinare, obrăznicie, opinie, orgoliu, presentiment, presupunere, semeție, sfruntare, suficiență, supoziţie, supraapreciere, supraestimare, suspiciune, trufie, tupeu, vanitate; (variante) prezumpție, prezumțiune.  
Destul
Destul, adjectiv
Sinonime: atât cât trebuie, în număr mare, (prea) mult, suficient.

Destul, adverb
Sinonime: aproape, atât cât trebuie, în număr mare, îndeajuns, (prea) mult, suficient, (regional) buget, (învechit) îndestul, relativ.

Destul, interjecție
Sinonime: Ajunge! Încetează!  
Saţietate
Saţietate, substantiv
Sinonime: îmbuibare, satisfacție, saturație, saț, săturare, suficiență; dezgust, oboseală, plictiseală.  
Infatuat
Infatuat, adjectiv
Sinonime: arogant, înfumurat, îngâmfat, orgolios, plin de sine însuși, plin de suficiență.  
Gloriolă
Gloriolă, substantiv
Sinonime: aroganță, glorie deșartă, suficiență, vanitate.  
Morgă
Morgă, substantiv
Sinonime: institut medico-legal, prosectură; aroganță, deriziune, desconsiderație, fală, fatuitate, fudulie, impertinență, infatuare, insolență, ireverență, înfumurare, îngâmfare, măgărie, mândrie, necuviință, neobrăzare, nereverență, nerușinare, obrăznicie, orgoliu, semeție, sfruntare, suficiență, trufie, tupeu, vanitate.  
Vanitate (vanități)
Vanitate (vanități), substantiv
Sinonime: ambiție neîntemeiată, aroganță, fatuitate, gloriolă, infatuare, înfumurare, îngâmfare, mândrie, orgoliu, ostentație, pretenție, suficiență, trufie, țanțoșie; (la plural) deșertăciune, futilitate, himeră, inanitate, insignifianță, inutilitate, zădărnicie.  
Megaloman
Megaloman, adjectiv
Sinonime: fudul, grandoman, infatuat, încrezut, înfumurat, îngâmfat, mândru, orgolios, prezumțios, semeț, suficient, trufaș, țanțoș, vanitos, (figurat) bățos, (figurat) înțepat, (figurat) scrobit, (învechit și popular) măreț, (învechit și regional) pâșin, (învechit) fumuros, (învechit) preaînălțat, (învechit) zadarnic, (popular și familiar) țâfnos, (popular) falnic, (popular) fălos, (popular) închipuit, (prin Banat) măros, (regional) nărtos.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://pc.dictoo.eu/

loading...


Copyright © 2011-2017 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie